Consiliul Local al Comunei Floresti
Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Floresti
Preşedinte,
Primarul Comunei Floreşti
HORIA PETRU ŞULEA
SE APROBĂ : Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj Preşedinte, Prefectul judeţului Cluj Prof.univ.dr.Ing. GHEORGHE IOAN VUŞCAN
PLAN DE APĂRARE
ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, GHEŢURILOR ŞI POLUĂRILOR ACCIDENTALE AL COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ FLOREŞTI PE PERIOADA : 2014 - 2017
A V I Z A T :
Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă ,, Avram Iancu" al jud. Cluj
Inspector Şef,
General de brigadă
VASILE ŞOMLEA
Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, din cadrul C.J.S.U. Cluj Şeful Grupului de Suport Tehnic, SISTEMUL DE GOSPODARIRE A APELOR CLUJ Director, Ing. IOAN CURT Director S.G.A. Cluj _________________________________________________________________________________
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ FLOREŞTI
MEMORIU DE PREZENTARE A LOCALITĂŢII
1. ISTORICUL LOCALITĂŢII
Spaţiul din jurul Clujului şi, implicit teritoriul comunei a fost locuit înca din paleoliticul mijlociu (120000-80000 a.Chr.). Epoca noua a pietrei prilejuieste si primele descoperiri arheologice pe raza comunei, între care si cel putin trei asezari de mari dimensiuni. Locuirea continua în zona si în epoca bronzului, cand, asezarile sunt semnalate pe locuri mai înalte decat anterior. Descoperiri din aceasta perioada, au contribuit radical la cercetarea epocii bronzului. Prima varsta a fierului este atestata si prin descoperiri de cimitire. În epoca Latène se constata, ca în mai toata Transilvania, conlocuirea dacilor cu celtii. Acestia din urma sunt atestati prin cel putin doua importante necropole de incineratie si descoperiri valoroase.
FLOREŞTI, până în 1924 Feneşu Săsesc, colocvial Feneş sau Feniş, (în maghiară Fenes, Szászfenes, în germană Sächsisch Fenesch, Fenesch, Fenisch, Deutsch-Branndorf ) este cea mai mare comună din judeţul Cluj, Transilvania, România. Alte denumiri folosite sunt cele de Zaz-Fenes şi Fenes Saxonica.
Feneşul a fost iniţial un sat săsesc aşezat în apropiere de Cluj, aflat în proprietatea episcopiei romano-catolice de Alba Iulia.
Atestată documentar din 1272, comuna are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice certificând aici aşezări umane din neolitic. În perioada romană localitatea se afla pe drumul de legătură al castrelor romane de la Napoca (Cluj-Napoca de astăzi), respectiv Ala Siliana (actualul Gilău).
2. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ
Comuna Floreşti este localizată în partea de nord - vest a României, în zona central - vestică a judeţului Cluj, la intersecţia paralelei de 46°44'52'' latitudine nordică, cu meridianul de 23°29'27'' longitudine estică, în imediata vecinătate a municipiului reşedinţă de judeţ Cluj - Napoca, în aria de convergenţă morfo-hidrografică a Someşului Mic, la contactul Dealurilor Feleacului (în sud) cu Podişul Someşan (în nord).
Din punct de vedere administrativ se învecinează la nord cu teritoriul comunei Baciu, la vest cu Comuna Gilău, la sud cu comuna Săvădisla, la sud - est cu teritoriul comunei Ciurila, iar la est cu teritoriul municipiului Cuj - Napoca.
Localitatea Floreşti este reşedinţa de comună, fiind situată aproximativ în centrul teritoriului administrativ al comunei, pe drumul european E 60 (Cluj Napoca - Oradea), la distanţe relativ mici faţă de satele componente aflate în subordine (Luna de Sus - 4,5 km, Tăuţi - 6 km) sau de localităţile învecinate cu rang de comună (Gilău - 8 km, Săvădisla - 13,5 km) şi municipiul reşedinţă de judeţ (Cluj-Napoca - 5 km).
Comuna dispune de următoarea suprafaţă teritorial-administrativă totală de 6.092,00 ha, din care: intravilan 1.649,15 ha şi extravilan 4.442,85 ha.
Cele trei sate ocupă spaţii distincte în raport cu valea Someşului Mic, principala axă polarizatoare a regiunii, de-a lungul căreia se concentrează şi principalele căi de comunicaţii şi fluxuri materiale şi umane.
Astfel, centrul de comună, satul Floreşti, are o locaţie privilegiată, pe lunca şi terasele Someşului Mic, cu o dezvoltare recentă în direcţia sud (cartierul Cetatea Fetei), pe valea Ciorgăului, afluent al Someşului Mic. Este străbătut de la vest la est de DN 1 / E 60, principala axă de comunicaţie care traversează comuna.
Satul Luna de Sus este situat la vest de centrul de comună, pe conul de dejecţie al pârăului Luna (Feneş), la ieşirea acestuia din aria colinară şi puţin în amonte de confluenţa sa cu Someşul Mic. Satul are o vatră predominant liniară, de-a lungul văii, respectiv cu o prelungire la baza versantului dealului Chişter, în direcţia localităţii Gilău. Localitatea este tangentă cu DN 1 / E 60 exact în locul în care se desprinde DJ 107 M, care o străbate dintr-un capăt în altul, în direcţia Săvădisla - Băişoara - Iara - Buru.
Satul Tăuţi este localizat pe cursul superior al văii Boşor, având o formă predominant liniar-tentaculară, cu o prelungire pe valea Poieniţei, afluent al văii principale. În ultimii ani, dezvoltarea urbanistică a satului s-a făcut în aval de nucleul originar, în direcţia mănăstirii şi a localităţii Floreşti.
3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
3.1. RELIEFUL
Comuna Floreşti se află pe malul drept al râului Someşul Mic, la intersecţia dintre Munţii Apuseni şi Podişul Transilvaniei.
Comuna are un relief de depresiune, înconjurată de dealuri cu altitudini medii de 400-500 m, cel mai înalt dintre ele fiind dealul Melcilor. Alte dealuri sunt Uruşag, Gârbău, Cetatea Fetei, Sănăslau etc.
Localitatea Floreşti se extinde predominant pe partea dreaptă (sudică) a văii Someşului Mic, dar un grup de gospodării este situat şi pe malul stâng, puţin în aval de barajul lacului de acumulare Floreşti II. Teritoriul administrativ are extensiune largă cu precădere spre sud, pe văile Ciorgăului (cartierul Cetatea Fetei) şi Sânăslăului, până pe Creasta Urşilor (pădurea Bic), culmea nord-vestică a Dealului Feleacului, de-a lungul căreia se desfăşoară limita cu comuna Săvădisla (satul Vlaha). Spre nord, teritoriul administrativ cuprinde cuesta sudică a Dealurilor Nadăşului, mai puţin favorabilă unei dezvoltări urbanistice, până pe culmea principală a dealurilor Melcului (Ciga) - Trestiei, dincolo de care se află localitatea Suceag (comuna Baciu).
Localitatea Tăuţi îşi are teritoriul administrativ în bazinul superior şi mijlociu al văii Boşor, între Dealul Lazului şi Dealul Crucii, până la izvoarele acesteia, în apropiere de Dealul Recea (759 m), parte din Dealul Feleacului, nu departe de localitatea Sălicea (comuna Ciurila).
Localitatea Luna de Sus se extinde atât în lunca şi pe terasele Someşului Mic, până în apropiere de Gilău (în vest), cât şi pe valea Luna (Feneş), pe care este situată cea mai mare parte din vatra satului. În amonte, pe valea Luna, teritoriul satului include şi câteva văi afluente (valea Sărăţii, valea lui Petru), până la vărsarea în Luna a pârâului Stolna, unde se află limita cu satul Stolna (comuna Săvădisla). Spre nord, teritoriul administrativ cuprinde câteva văi scurte de pe versantul stâng al Someşului Mic, spre Dealul Bator (637 m), din Dealurile Nadăşului, în apropiere de Suceag (comuna Baciu).
Acele suprafeţele de luncă şi terase din teritoriul administrativ care nu au funcţii rezidenţiale sunt utilizate agricol, în special pentru cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi legumelor. Pe versanţii înierbaţi se practică păşunatul. Pădurile ocupă la rândul lor suprafeţe însemnate, în special la marginile teritoriului administrativ, în partea de sud (Dealul Feleacului) - pădurea Bic, pădurea Făget, cât şi în partea de nord (Dealurile Nadăşului) - pădurea Hoia, pădurea Mujdai, pădurea Bogoşâr - cu extensiune în special pe versantul nordic, în teritoriul comunei Baciu.
Sub aspect geomorfologic teritoriul comunei Floreşti sintetizează interferenţa litologică, morfologică şi peisagistică a două unităţi structurale majore aflate în contact: Munţii Apuseni şi Depresiunea Transilvaniei. Acest spaţiu de convergenţă a fost intens modelat de artera hidrografică principală - Someşul Mic şi de afluenţii acesteia, rezultând un complex de 6 nivele terase (păstrate fragmentar) şi o luncă extinsă, care au imprimat suprafeţelor construite caracterele lor morfologice.
Particularităţile morfologice ale teritoriului comunei sunt date în principal de axa culoarului Someşului Mic. În partea nordică se pun bine în evidenţă cuestele marginale ale Dealurilor Căpuşului, în sud, versanţii nordici ai Dealurilor Feleacului, fragmentaţi de văile afluenţilor de dreapta a Someşului.
Structura morfologică a teritoriului administrativ al comunei Floreşti se compune din asocierea formelor de relief integrate dealurilor periferice joase (versanţi cuestiformi, bazinete de eroziune, deluvii de alunecare, martori erozivo-structurali, interfluvii rotunjite, ş.a.) şi culoarelor de vale (trene de glacis, conuri de dejecţie, terase, lunci, etc.) într-un spaţiu geografic suprapus (parţial) următoarelor subunităţi morfostructurale:
• Dealurile Feleacului (Masivul Feleacului) - Prezintă caracterele tipice unei regiuni deluroase, cu altitudini predominant între 500 - 650 m, care scad treptat de la sud-est spre nord-vest şi cu văi puternic adâncite, rezultând o energie de relief de circa 150 - 200 m. Dealurile submontane ale Feleacului au altitudinea maximă de 832 m (Vf. Peana) şi sunt alcătuite din depozite eocen - oligocene (calcare grosiere inferioare, nisipuri, gresii nisipoase, conglomerate, argile vărgate, marno-argile. În partea sud-estică a teritoriului administrativ al comunei Floreşti se află satul Tăuţi, cu o formă alungită tentaculară, amplasat într-un bazinet depresionar suspendat, înconjurat de dealuri cu aspect masiv şi altitudini cuprinse între 600 - 750 m (Dl. Boşor, Dl. Lazul, Dl. Comoara şi Dl. Muncel - la est; Dl. Spoială şi Dl. Cetate - la nord-vest; Dl. Bărcul, Dl. Poiana, Dl. Copăcelul, Dl. Gheaţa, Dl. Vălişoara şi Dl. Tăuţul - spre sud; Dl. Părul, Dl. Hârtoapele, Dl. Pleşa Râturile, Dl. Podereiele - la vest, continuându-se cu Valea Sânaslăului şi Dl. Pusta).
• Dealul Căpuşului (Dealurile Clujului şi Dejului) constituie subunitatea morfologică evidenţiată în partea de nord a comunei Floreşti (denumită şi interfluviul Someş - Nadeş) şi face parte din extremitatea sudică a dealurilor Clujului şi Dejului. Predomină altitudinile de 500 - 600 m, care cresc de la est către vest (Dealul Sf. Pavel - 538 m, Dealul Melcului - 615 m, Dealul Sucegului (Mortonuşe) - 637 m). În alcătuirea geologică intră formaţiunile eocene şi oligocen-miocen inferioare (calcare grosiere, tufuri vulcanice, marne, nisipuri, argile şi gipsuri),
• Culoarul Săvădisla - Luna de Sus (Depresiunea Vlaha - Săvădisla) se evidenţiază în partea de V-SV a teritoriului administrativ al comunei Floreşti, fiind dezvoltat în zona de contact litologic şi structural dintre Dealurile Feleacului (E) şi Munţii Gilăului (V), prin adâncirea Văii Feneşului în argilele vărgate inferioare, formaţiuni care au favorizat o modelare destul de accentuată a spaţiului respectiv. Prezintă un profil asimetric, cu versantul stâng mai prelung şi mascat de o extinsă trenă de glacis, în timp ce versantul drept menţine un front mai abrupt în secţiunea mediană (pante de 15 - 28º), la atitudinea de 450 - 500 m. La contactul cu lunca Someşului Mic, Valea Feneşului a construit un extins con de dejecţie.
• Culoarul Gilău - Cluj (Culoarul Someşului Mic) se caracterizează prin larga reprezentare a formelor de relief de acumulare fluviatilă. Morfologia actuală a culoarului este rezultatul fragmentării depozitelor paleogene, neogene şi cuaternare prin adâncirea continuă a râului Someşul Mic în stratele necutate, ceea ce a condus la formarea unui relief de eroziune şi acumulare fluviatilă (văi largi, conuri aluviale, grinduri, terase, glacisuri, meandre, braţe părăsite)
Relieful de pe teritoriul comunei Floreşti este caracterizat prin trăsături morfometrice (hipsometrie, fragmentare, pante, expoziţie) şi morfologice (procese geomorfologice actuale, dinamica versanţilor şi albiilor) care trădează pe de o parte influenţa geologică (prin litologie, structură), iar pe de altă parte condiţiile actuale ale modelării (climat, regim hidrologic de scurgere, grad de acoperire cu vegetaţie, intervenţia antropică asupra formelor de relief).
3.2 CLIMA
Tipul de climat în care se încadrează comuna Floreşti este temperat continental moderat, specific regiunilor de deal din nord-vestul ţării, cu influenţe oceanice şi nuanţe topoclimatice rezultate din poziţionarea în raport cu unităţile morfologice (adăpostul Munţilor Apuseni, culoarul Someşului Mic), care determină modificări în procesele ce caracterizează circulaţia generală a atmosferei. Particularitatea climatică a teritoriului este dată de faptul că fiind expus advecţiei maselor de aer umede din vest, prezintă trăsături climatice deosebite faţă de alte regiuni din estul sau sudul ţării, cu condiţii morfometrice similare.
Climatul temperat continental moderat, cu nuanţă topoclimatică de dealuri joase, specific regiunii investigate, este caracterizat prin advecţii frecvente ale aerului temperat - maritim de origine polară. Acestea determină maximul de precipitaţii în perioada mai - iunie. În sezonul rece al anului, predominante sunt advecţiile de aer rece din nord - vest, însoţite de valori negative ale temperaturii aerului.
Temperatura medie multianuală este de 8,3°C, cu oscilaţii între 7,0 şi 9,7°C (fig. 4). Tendinţa generală din ultima perioadă este de creştere treptată (cu aproximativ 0,3 °C în ultimii zece ani). Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de - 3,4 °C (- 7,0 °C, în 1985), temperatura medie a lunii iulie este de + 18,6°C.
Numărul mediu al zilelor de iarnă este de 38,8, cel al zilelor de îngheţ de 123,9, al zilelor de vară 66,0 şi al zilelor tropicale de 11,5. Valea largă a Someşului Mic, mărginită de dealuri relativ înalte (500-600 m), precum şi legătura prin Valea Someşului cu lanţul muntos al Apusenilor, creează condiţii favorabile pentru canalizarea şi acumularea aerului rece, asociată cu formarea frecventă a inversiunilor termice de origine radiativă şi dinamică (frontală).
Mersul anual al temperaturii la suprafaţa solului urmăreşte, în mare, parte temperatura aerului cu media lunară multianuală cea mai scăzută de - 6,5°C (în ianuarie), iar cea mai ridicată de 24,2°C (în iulie), de unde rezultă o amplitudine termică anuală de 30,7°C.
Valoarea precipitaţiilor medii multianuale este de 582,3 mm/an, cu cantităţi cuprinse între 340 mm/an şi 850 mm/an. Tendinţa multianuală este oscilantă: cu descreştere în perioada 1967 - 1985 şi creştere în perioada actuală. Cantităţile maxime înregistrate în 24 de ore pot depăşi 80 mm. Intensitatea maximă înregistrată a fost de 6,8 mm/min, fapt ce poate provoca inundaţii torenţiale, dar şi inundarea subsolurilor clădirilor din cauza evacuării îngreunate, determinate de forma plană a reliefului sau amplasamentul inadecvat al unor construcţii.
Numărul mediu ai zilelor cu precipitaţii solide este de 35,5 zile, stratul mediu de zăpadă de aproximativ 14 cm, dar s-au înregistrat situaţii când a depăşit 50 cm. Grosimea maximă de îngheţ a solului este de 75 - 85 cm.
Diferenţierile locale ale elementelor climatice sunt condiţionate în special de altitudine, expoziţie, grad de înclinare şi configuraţia convexă sau concavă formelor de relief, precum şi de tipologia suprafeţei active: pădure, păşune, livadă, suprafaţă acvatică sau suprafaţă construită. Astfel, pe fondul climatic regional şi al topoclimatelor complexe, aceşti factori de detaliere determină la scară locală dezvoltarea unor topoclimate elementare şi a unor efecte microclimatice secundare date de direcţia vântului la sol, prezenţa suprafeţele acvatice, de canalizările de aer pe culoarele de vale sau pe culoarele stradale în perimetrul intravilanului.
Se remarcă în acest sens următoarele tipuri de topoclimate elementare: de luncă, de terasă, de culmi deluroase, de pădure, de păşuni şi fâneţe, topoclimatul de lac, topoclimatul urban, cu diferenţieri impuse de zonarea funcţională (industrial, al zonelor de agrement, al zonelor rezidenţiale, etc.).
3.3 APELE
3.3.1 Apele de suprafaţă
Reţeaua apelor de suprafaţă de pe teritoriul comunei Floreşti este formată din văi tributare bazinului Someşului Mic, râul fiind şi principala arteră hidrografică a zonei. Debitul mediu multianual al râului este de cca. 14 m3/s. Variaţiile debitului sunt reduse din cauza sistemului hidroenergetic construit în amonte. Debitul mediu zilnic cu asigurarea de 95% este de 0,500 m3/s.
Râul Someşul Mic traversează localitatea Floreşti, având direcţia generală de curgere de la vest la est. Suprafaţa bazinului de confluenţă cu Valea Feneşului are 1.042 de km2, iar în aval, de confluenţa cu Valea Tăuţului, 1.162 km2. Înainte de lucrările de regularizare a albiei (îndiguiri, rectificări, drenaje, baraje, ş.a.) râul prezenta numeroase bucle de meandru (1,68 - coeficient de meandrare) datorită valorii reduse a pantei de curgere a apei (cca. 8%o), ceea ce determina frecvente revărsări pe porţiuni destul de extinse din luncă.
Din partea dreaptă, sudică, râul Someşul Mic primeşte mai mulţi afluenţi:
• Valea Feneşului (numită şi Valea Loniei) izvorăşte din Munţii Gilăului, de pe teritoriul satului Plopi (Comuna Valea Ierii) şi străbate localităţile: Finişel, Săvădisla, Vlaha şi Luna de Sus, vărsându-se în Someşul Mic după ieşirea din localitatea Luna de Sus şi are următorii afluenţi: Pârâul Finişel, pârâul Selcării, Valea Fetii, Valea Stolnii şi Valea Sărăţii, din partea stângă şi Valea Pleşcuţei, pârâul Arangoş, Vălişoara sau Valea Racoşului şi Valea Biro Rét (din dreapta). Are o lungime de 22 km, iar suprafaţa bazinului este de 103 km².
• Valea Sânaslăului are un debit variabil (vara uneori scăzut), lungimea cursului este de cca. 3 km şi se varsă în Someşul Mic, aproximativ în sectorul median al localităţii Floreşti.
• Valea Tăuţului (Boşorului) (curge prin localitatea cu acelaşi nume) are lungimea totală de 6 km, un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 8,5 km2, un coeficient de sinuozitate de 1,19 şi o altitudine medie a bazinului de 488 m.
• Valea Gârbăului, lungă de 7 km, cu debit redus şi relativ constant, constituie şi astăzi, ca şi în trecut, limita estică a unităţii administrativ - teritoriale analizate, faţă de municipiul Cluj-Napoca. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 28 km2, coeficientul de sinuozitate de 1,04, iar altitudinea medie a bazinului 589 m.
Alte cursuri de apă sunt: Valea Ciurgăului (sat Floreşti), râul Pe Vale (satele Floreşti şi Tăuţi), Valea Poieniţei (Tăuţi), Valea Vulpii (Tăuţi).
În tabelul de mai jos sunt redate toate cursurile de apă permanente (râuri, pârâuri), cursuri nepermanente (cele care seacă în anotimpul cald al anului) şi torenţii (acele forme de relief pe care curge apă doar atunci când plouă) de pe teritoriul comunei Floreşti.
| Nr. Crt. | Denumirea cursului de apă | Lungime (km.) | Q mediu multianual - mc/s (acolo unde sunt date) |
| A. Cursuri de apă (permanente şi nepermanente) | |||
| 1. | Someşul Mic |
|
14 |
| 2. | Feneş | 22 |
|
| 3. | Pe Vale |
|
|
| 4. | V. Ciurgău |
|
|
| 5. | V. Sanaslău | 3 |
|
| 8. | V. Gârbăului | 7 |
|
| B. Torenţi | |||
| 1. | V. Mortăşua |
|
|
| 2. | V. Viei |
|
|
| 3. | V. Boşorului | 6 |
|
| 4. | V. Sărata |
|
|
| 6. | V. Poeniţei |
|
|
| 7. | V. Vulpii |
|
|
| Nr. crt. | Inundaţii | |
| Din revărsări naturale ale cursurilor de apă | Din scurgeri de pe versanţi (torenţi) | |
| Cursul de apă / Localitatea | Cursul de apă / Localitatea | |
| 0 | 1 | 2 |
| 1. | - r. Someşul Mic /Floreşti/zona 1 - v. Sanăslău/Floreşti/zona 2 - v. Ciurgăului/Floreşti/zona 3 - r. Feneş/Luna de Sus/zona 4 - r. Pe Vale/Floreşti şi Tăuţi/zona 5 | - Valea Mortăşua / Floreşti/zona 1a - Valea Viei/Floreşti/zona 2b - Valea Sărata/Luna de Sus/zona 4d - Valea Boşorului/Tăuţi/5e |
| Nr. Crt. | Acumularea | Râu | Locul breşei | Ipoteza de rupere | Qavarie (m3/s) |
| 1 | Fântânele | Someşul Cald | baraj | 100% | 160 108 |
| 50% | 87 113 | ||||
| 2 | Tarniţa | Someşul Cald | baraj | 100% | 123 744 |
| 50% | 41 117 | ||||
| 3 | Someşul Cald | Someşul Cald | baraj | 100% | 13 156 |
| 50% | 4 256 | ||||
| 4 | Gilău | Someşul Mic | dig | 100% | 8 194 |
| 50% | 5 316 | ||||
| 5 | Floreşti II | Someşul Mic | dig | 100% | 5 497 |
| 50% | 3 781 | ||||
| 50% | 11564 |
| LEA | Între stâlpii | Localitatea | Drumul |
| 220 kV Floreşti - Tihău | 6 - 7 | Floreşti |
|
| Denumirea agentului economic | Sediul | Domeniul de activitate |
| AGRO ALFEI S.R.L. | Sat Luna de Sus Com. Floresti | Cultivarea plantelor nepermanente |
| FRESHFUNGHI S.R.L. | Sat Luna de Sus Com. Floresti | Cultivarea plantelor nepermanente |
| ASOCIATIA CRESCATORILOR DE TAURINE SERV SRL | Sat Floresti Com. Floresti | Creşterea bovinelor pentru lapte |
| INU TRANS S.R.L. | Sat Floresti Com. Floresti | Creşterea păsărilor |
| BRAVINVEST S.R.L. | Sat Floresti Com. Floresti | Creşterea păsărilor |
| ASENA S.R.L. | Sat Floresti Com. Floresti | Creşterea păsărilor |
| AMARETO IMPEX S.R.L. | Com Floresti | Creşterea păsărilor |
| VIITOR SANATOS S.R.L. | Sat Luna de Sus Com. Floresti | Creşterea altor animale |
| EFEMER COM CONSTRUCT S.R.L. | Sat Floresti Com. Floresti | Exploatarea forestieră |
| BRIXIA PRODEX S.R.L. | Sat Floresti Com. Floresti | Exploatarea forestieră |
|
Nr. Crt. |
SIMBOL |
TRASEU |
LUNGIMEA(km) |
| 1. | DN1 - E60 | Cluj- Napoca - Floreşti - Luna de Sus | 12,0 |
| 2. | DJ 105 L | Floreşti (din DN1) - Mănăstirea Floreşti | 3,50 |
| 3. | DJ 107 M | DN1 - Luna de Sus |
.jpg)
